Zack and Miri Make a Porno (2008) 3/10

Kevin Smith e genul de om despre care se poate spune ca s-a nascut talent si a murit speranta. Clerks. din 2004 a fost atat de bun incat aproape inevitabil tot ce a urmat nu s-a mai ridicat la acelasi nivel. Si daca in 2006, Clerks II inca mai strangea cateva zambete cu Zack and Miri nu a facut decat sa-si mai lege inca o greutate de 500 de kilograme la cele 150 care deja il afundau in abisul mediocritatii hollywood-iene.

Undeva acolo jos, il intalneste si pe Seth Rogen care, din nefericire pentru el nici macar nu a avut sansa sa se bucure de notorietatea pozitiva castigata cu Knocked Up si Superbad. In mai putin de un an productii ca acesta de fata si Pineapple Express mentionata anterior l-au adus undeva pe la nivelul profesional detinut de Paris Hilton. Asemanarile nu se sfarsesc aici pentru ca si Paris a avut un film bun (e drept ca acolo imaginea in infrarosu nu a fost chiar cea mai buna) urmat de o serie de productii care mai de care mai infricosator de proaste.

Cred ca singura mentiune pozitiva in acest film e Traci Lords care mi-a declansat o serie de amintiri umede legate de filmele difuzate pe TeleM si ProTV dupa o anumita ora in primii ani de dupa revolutie. Banii investiti in operatiile estetice o pastreaza intr-o forma de invidiat. Asta aviz amatorilor de filme a caror referire o gasim in titlu. Ca o paranteza, am fazut filme de acel gen cu ceva mai mult story si character development decat acesta de fata.

Hellboy II: The Golden Army (2008) 6/10

Am vazut Hellboy candva prin 2004 si nu am ramas foarte impresionat de opera unui Guillermo del Toro care venea dupa un Blade II interesant, dar departe de a fi memorabil, si care inca nu trecuse prin maturizarea numita El Laberinto del fauno.
Chiar daca la nivel de poveste filmul nu reuseste sa convinga pe delin, sub aspect vizual lucrurile stau mult mai bine. Si nu ma refer aici la un overuse de CGI, bineinteles ca exista din plin si grafica prerenderizata, diferenta este ca aici e facuta cu un oarecare simt artistic. Am ramas placut impresionat de lupta dintre Hellboy si Elementalul gigantic si mai ales de deznodamantul acestei confruntari. Aici se vede clar mana unui regizor poate putin mai neortodox cand isi prezinta ideile pe pelicula dar in mod clar emotionant.
Mare lucru nu-mi amintesc din original si nici acest film nu face vreun efort de a aminti privitorului ce s-a intamplat in trecut cu o mica exceptie care are insa ca scop prezentarea intrigii din actiune si nu familiarizarea privitorului cu universul. Acest lucru nu este insa aproape deloc deranjant pentru ca Hellboy 2 poate fi luat foarte bine ca un film de sine statator, daca nu ar fi avut 2 in coada aproape nu ai fi banuit ca e un sequel.

In ciuda unor secvente de actiune bine executate filmul nu duce lipsa si de o dezvoltare a caracterelor neasteptata. Si nu ma refer aici doar la Hellboy si la conflictul sau interior, aproape fiecare personaj are ceva de spus si cel putin un conflict interior. Pana si elementul negativ, Prince Nuada, ofera o explicatie credibila pentru actiunile sale, nu e prezentat ca un asasin fara alt scop decat distrugerea umanitatii. Dar va las pe voi sa descoperiti aceste conflicte interioare la care iau parte protagonistii.
Hellboy 2 reprezinta dovada clara ca in aceasta era comerciala e loc si de putin suflet si ca un asa zis film de actiune poate sa nu duca lipsa de personaje veridice si conflicte multiple.

Max Payne (2008) 6/10

Max Payne a fost unul dintre cele mai bune action-uri care au vazut pixelii monitoarelor, astfel ca ecranizarea trebuie sa se ridice la nivelul asteptarilor fanilor. Fani, care au dorit sa-l vada pe marele ecran inca din 2001, pentru ca daca a existat un joc cu un imens potential pentru cinematografie atunci acesta a fost Max Payne. Dezamagirea este cu atat mai mare, acum, cand realizez ca vreau sa incerc din nou jocul pentru ca mi-a oferit o experienta cinematica mai buna decat filmul.

Daca in joc totul era explicat gradat, pe capitole in film lucrurile nu mai stau chiar asa. Povestea este cel mult mediocra si nu datorita unei lipse de potential ci din cauza modului in care ne este prezentata. Cadrele nu sunt foarte scurte, nu durata este problema lor ci faptul ca in fiecare scena, regizorul John Moore si scenaristul Beau Thorne reusesc sa nu spuna mai nimic. Povestea nu e greu de urmarit fiind atat de subtire incat si daca te uiti pe sarite nu pierzi mare lucru.
Ca si personaj, nici macar Payne nu e conturat cum trebuie, ce pretentii mai putem avea de la caracterele secundare care pur si simplu umplu spatiu pe ecran pret de cateva replici. Si Nelly Furtado si-a gasit doua cuvinte de spus pentru ca de personaje neinteresante nu ducem lipsa. Un villain destoinic ar mai fi salvat putin situatia, m-as fi multumit chiar si cu unul mai ster atat timp cat confruntarea cu eroul ar fi dat nastere unei scene memorabile. Dar am cerut prea mult. Si prima, si "marea confruntare" din final sunt execrabile chiar si pentru un asa zis film de actiune. Si daca as fi putut accepta o poveste insuficient dezvoltata, lipsa de conflict credibil nu este scuzabila de nici un fel.
Sa nu uit de Mila Kunis care este dragalasa prin definitie si nu reuseste transformarea intr-un asasin cu sange rece de nici o culoare. Si nu sunt de vina episoadele din "That '70s Show" sau recenta vizionare a Forgetting Sarah Marshall. Si pentru Olga Kurylenko nu e o distanta foarte mare de la Bond girl la lame girl. As incepe si cu Beau Bridges dar simt ca nu ajung nicaieri. Saracul e mai plictisitor decat partenerii de vizionare care mai aveau putin si adormeau.

Ce mi-a placut a fost faptul ca mi-a trezit interesul pentru o rejucare si ca cel putin atmosfera face cinste numelui. In special cadrele panoramice si modul in care sunt vazute unele scene prin ochii consumatorilor de "energizant" stimuleaza in mod artistic retina. La capitolul imagine sunt putine lucruri pe care le pot reprosa si acest lucru se reflecta in modul darnic prin care am notat filmul. Fiti insa avertizati, fara o latura artistica dezvoltata si/sau un simt estetic treaz nu va atingeti de aceasta productie. Sunt 100 de minute pe care cel mai probabil nu le veti primi inapoi.