duminică, 26 august 2007

Gandhi (1982)

Cunostintele mele despre viata omului Gandhi erau minimale cel mult. Ba chiar credeam ca numele se scrie Ghandi. Asa ca pot spune ca am avut o minte deschisa, si ca tot ce am vazut a fost o noutate pentru mine. Am vazut multe filme lungi, dar Gandhi cred ca este cel mai scurt film lung pe care l-am vazut. Nici macar o secunda din cele 3 ore nu m-am intrebat cat e ceasul sau nu m-am uitat cat mai este din film. Are ceva a lui, se vede ca e facut de oameni pasionati, oameni care au crezut ce au aratat pe ecran, oameni care au vrut sa prezinte un erou, asa cum a fost el. Fara zorzoane, fara artificii ba chiar de cele mai multe si fara prea multe haine.

Nu poti sa vorbesti despre filmul Gandhi fara a remarca prestatia deosebita a lui Ben Kingsley. Nu stiu daca ar fi putut cineva sa interpreteze mai bine acest rol. Am vazut cateva poze din realitate si asemanarea e cu adverat izbitoare. Ba mai mult, Sir Ben Kingsley e pe jumatate indian, parintii sai provenind din aceeasi provincie ca si Gandhi. Asa ca si accentul sau e veritabil. O tusa foarte interesanta de realism.

Detaliile tehnice ale filmului se pierd in neimportanta, chiar si prestatia celorlalti actori nu prezinta prea mult interes. Tot ce conteaza e Kingsley si al sau Gandhi. Totusi, pentru un film biografic, trebuie sa remarc abundenta detaliilor exterioare. Practic nu vedem o poveste a omului Gandhi, ci mai degraba ne este aratat cum istoria Indiei din acea perioada se canalizeaza spre un singur om, Mohandas Karamchand Gandhi "Bapu".

Pentru un film despre un pacifist, pelicula este pe alocuri extrem de violenta. Avem cateva scene foarte sangeroase, ca cea in care un pluton de soldati deschide focul asupra unei adunari. Camera se muta cand pe oamenii care incearca sa se ascunda, cand pe soldatii care trag foc dupa foc, cand pe mormanele de tuburi goale de cartuse care cresc la picioarele soldatilor. Cutremurator.

Gandhi nu e un film care poate fi explicat. Cel putin eu nu cred ca il pot explica cu un nivel mutumitor de detaliu. Gandhi e un film care trebuie vazut, neaparat. Nu pentru ca a primit 8 premii Oscar. In paranteza fie spus cred ca premiile au fost castigate datorita mesajului si mai putin datorita calitatii mediului in care acest mesaj a fost transmis.



Cand ma cuprinde deznadejdea, imi amintesc ca de-a lungul istoriei calea adevarului si dragostei a castigat intotdeauna. Au fost tirani si criminali si pentru un timp au parut invincibili, dar in final, intotdeauna au cazut - gandeste-te la asta, intotdeauna.

Ce conteaza pentru mortii, orfanii si cei ramasi fara adapost daca distrugerea a venit sub numele totalitarismului sau sub numele sfant a libertatii si democratiei?

Ochi pentru ochi face o lume intreaga oarba.

Sunt multe cauze pentru care sunt pregatit sa mor, dar nici una pentru care sunt pregatit sa ucid.