Am vazut unul dintre cele mai ciudate filme posibile, parca cei care l-au facut au fost beti tot timpul. Eu am o mare probleme cu filmele asiatice, toate personajele imi par la fel, imi vine greu sa-mi dau seama cine e unul si cine e celelalt. Si astfel, cel putin in prima ora in capul meu a fost un talmes balmes. Vedeam ce se intampla pe ecran, dar nu faceam conexiunile dintre o scena, cea precedenta si urmatoarea. Parca era luate din alt film. Sau parca a fost taiate, aruncate intr-un cos, amestecate bine, si apoi lipite la loc in ordine aleatorie. In final, din fericire insa, lucrurile se mai aseaza, cel putin pana exact inainte de sfarsit cand iar am impresia ca regizorul si cameramanii au lucrat sub influenta.
Pe scurt e vorba despre o familie disfunctionala, fiecare membru in parte cu probleme mentale mai mult sau mai putin grave. E un fel de comedie, daca ar fi sa-l compar cu ceva atunci categoric m-as gandi la Little Miss Sunshine, asta ca sa va faceti o idee despre ce fel de tratamente psihiatrice au nevoie protagonistii.
